Din cele mai vechi timpuri, principala îndeletnicire a locuitorilor comunei a fost agricultura cu ramurile: pomicultura, viticultura.
În lucrarea sa “Dicţionar al judeţului Vâlcea” – 1893, C. Alecsandrescu consemna: “…locuitorii se ocupă mai mult cu agricultura şi creşterea vitelor; meşteşugari sunt 20 dulgheri, 15 rotari, 2 cismari, 30 croitori, 5 cojocari.”
O preocupare de samă a fost şi albinăritul. Din aceeaşi lucrare mai rezultă că pe râul Cerna, funcţionau 4 mori pe apă precum şi cazane de fabricat ţuică. Aceste ocupaţii s-au menţinut, în general, şi în perioada cooperativizării şi se menţin şi în prezent.
Într-un alt document datând din iunie 1614 aflat în Arhivele Olteniei (Craiova) scris în paleo-slavă, pe piele de viţel, se menţionează: “Radu Voievod, întăreşte lui Vlad şi fiilor săi ocina (obştea) Bereşti” – sat component al comunei.
Pe lângă lucrarea amintită anterior, “Biserici, târguri, sate din judeţul Vâlcea” a preotului professor I. Popescu Cilieni, numele comunei Lăpuşata mai apare într-o hartă întocmită de austriacul Fr. Schwartz în anul 1720, sub denumirea de “Lepuschall” iar satul Bereşti apare sub numele de “Beroiu”.
Din informaţii primate de la locuitori, rezultă că în satul Bereşti, peste râul Cerna, cu ocazia unor săpături întâmplătoare au fost scoase la iveală resturi de lespezi din piatră dreptunghiulară precum şi forme romboidale tot din piatră, un toporag din piatră şlefuită cu gaură de înmănuşare, un inel din bronz, obiecte depuse la muzeul din Govora Sat şi care, se crede că ar data din epoca bronzului.
Din epoca Geto-Dacă precum şi din perioada stăpânirii romane nu avem documente dar existenţa scoasă la iveală a unei cetăţi dacice în comuna vecină Roeşti, în punctual “Râpa cărămizii” şi a unor ustenstile, ne face să credem că şi pe teritoriul aşezărilor din jur a existat o activitate umană.
O legendă consemnată în “Dicţionarul judeţului Vâlcea” din 1893, autor C. Alecsandrescu, vorbeşte de “Movila lui Mircea Vodă” situată în extremitatea sudică a dealului Mărar, sat Zărneşti, comuna Lăpuşata, nimeni altul decât Mircea Cel Bătrân care, din informaţii transmise din tată în fiu, şi-ar fi stabilit aici tabăra înainte sau după lupta de la Rovine.
Revoluţia lui Tudor Vladimirescu din 1821 a stârnit mare panică în satul Broşteni, din Ocolnica Popeştilor întocmită de Popa Niţu Zărnescu în 1837 rezultând că locuitorii mai de vază, “Cula” Popeştilor veche de 200-300 de ani străjuind şi azi zările în satul Şerbăneşti.
Războiul ruso-turc din 1828-1829 şi zălogirea principatelor către ruşi precum şi perioada Regulamentului Organic lasă urme adânci în viaţa satelor comunei.
În satele Zărneşti şi Săruleşti au fost construite pătule împărăteşti de unde se aproviziona populaţia pe timp de lipsă, în schimbul clăcii înrobitoare stabilită prin Regulamentul Organic.
Un document de 1833 vorbeşte de măsurile drastice luate de autorităţi împotriva celor care au ars condica de încheiere a socotelilor ca formă de protest împotriva regimului instituit de Regulamentul Organic.
Revoluţia din 1848 lasă şi ea urme pe aceste meleaguri. Astfel, din documente datate 5 august 1848, 5, 7, 11 sept. 1848, în comuna Lăpuşata a fiinţat sediul garnizoanei de sub comanda gedonelului I. Nisipeanu pentru recrutarea “volintirilor” pentru Tabăra generalului Gheorghe Magheru de la Troianu.
Dintr-un alt document aflăm că în luptele din Dealul Spirii din 13 septembrie 1848 a participat şi Pătru sin Tănase Burcică din Lăpuşata, plasa Otăsău, din unitatea de pompieri, rănit în luptă.
În legătură cu Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, din două documente datate 13 aprilie 1857 şi 30 iunie 1857 rezultă constituirea delegaţiilor satelor ce urmau să participe la alegerea deputaţilor clăcaşi în adunările adhoc. Din comuna Lăpuşata au participat 12 persoane iar din Broşteni 45.
Cu ocazia reformei rurale de la 1864, în comuna Lăpuşata au fost împroprietărite 31 de familii nevoiaşe.
Din timpul Războiului de Independenţă 1877-1878 o serie de documente atestă contribuţia locuitlorilor din comuna Lăpuşata în susţinerea frontului cu bani, alimente, animale, precum şi cu participanţi la război.
Primul război mondial 1916-1918 a cauzat multă suferinţă materială şi morală locuitorilor comunei.
De asemenea, cel de al doilea război mondial a constituit o grea încercare pentru lăpuşeţeni.
Jertfa de sânge plătită de comună a fost de 146 eroi în primul război şi 80 eroi în cel de al doilea război, plus mulţi alţi invalizi de război.
În perioada de după 1945, încă mulţi alţi locuitori ai comunei au murit în inchisori sau au suportat ani grei de închisoare ca urmare a condamnării pentru simplul fapt că nu s-au supus într-un fel sau altul regimului totalitar.
Activitatea politică nu a avut o bază socială largă în comuna Lăpuşata. Înainte de instituirea votului universal, senatorii şi deputaţii din colegiile I, II, III erau aleşi de către cei ce avea proprietăţi mari şi mijlocii.
În perioada dintre cele două războaie mondiale, viaţa politică a fost dominată de liberali şi tărănişti. Înainte de 1940, în localitate a fost înfiinţată şi o organizaţie legionară, fără însemnătate prea mare.
Comuna Lăpuşata a fost vizitată în anul 1924 de unele personalităţi politice ca Ion G. Duca, liberal, ministrul agriculturii dr. Angelescu şi prefectul judeţului I. Niculescu Mahane, aceştia din urmă cu ocazia inaugurării noului local de şcoală.
După instaurarea regimului comunist, ca rezultat al politicii de forţă şi întimidare, au luat fiintă, la 4 martie 1956 G.A.C “Victoria socialismului” din satul Broşteni, iar la 18 martie acelaşi an, G.A.C. “Boleslaw Bierut” din satul Zărneşti, iar la 16 august 1959 G.A.C. “23 August” Săruleşti, la data de 1 aprilie 1960 comuna fiind declaratp complet cooperativizată.
După anul 1946 celelalte partide sunt climinate din viaţa politică, la nivelul comunei fiind înfiinţate celule de partid, organizaţiile “Frontul plugarilor” şi UTM (pentru tineret), ca anexe ale P.M.P.
Ca urmare a Revoluţiei din 1989, în temeiul prevederilor Constituţiei se revine la principiile pluripartidismului, în comună fiind reînfiinţate organizaţii locale ale P.N.Ţ.C.D şi P.N.L, în prezent funcţionând şi organizaţii locale ale P.S.M, P.D, şi altele.